Atenția mi-a fost atrasă de o placă de sticlă. Era pe la începutul verii și pe placă scria „Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului” – exact cuvintele care să suscite interesul unui brașovean interesat de viața culturală a urbei în care s-a născut. Clădirea tocmai ieșise dintr-o îndelungată restaurare dar încă nu era deschisă publicului. Pe 8 septembrie a avut loc deschiderea oficială. Ce-i drept, o deschidere în avanpremieră menită să arate celor curioși piesa de rezistență a celui mai proaspăt muzeu din Brașov, adică pictura murală cu cea mai mare suprafață din Transilvania. Un fel de cireașă pe un tort neterminat, însă o cireașă delicioasă.
Pictura
Pictura a fost acoperită cu o ignoranță crasă în timpul diferitelor amenajări care au avut loc în timpul comunismului și a fost redescoperită cu ocazia restaurărilor de după ‘89. Interesant este că descoperirea acestei minunate creații a fost o surpriză pentru restauratori, care nu dețineau documente legate de aceasta și de suprafața sa extinsă. Recondiționarea picturii a fost realizată după recomandările aflate în vigoare la nivel european, rezumându-se la decapare cu intervenții minime asupra lucrării propriu-zise (sub 5% din suprafață).
Ce mai vedem
Deocamdată doar parterul clădirii din Piața Sfatului 15 este vizitabil, existând premisele ca de anul viitor să fie deschise subsolul și etajul. Exponatele au fost selectate din depozitele Muzeului de Etnografie (a cărui secție este Muzeul Civilizației Urbane) astfel încât să evoce zilele de glorie ale urbei, când cultura săsească era la putere și părea că nu va pleca niciodată de la poalele Tâmpei. Ideile puse în lumină de curatori prin aranjamentele realizate ar fi caracterul comercial al clădirii, al Pieței Sfatului și al Kronstadtului de atunci, interferențele culturale dintre Orient și Occident, dar și obiceiurile săsești ilustrate de două costume tradiționale impecabile ale patricienilor (un fel de clasă socială superioară).
Muzeul și oamenii
Noi am intrat la muzeu miercuri pe la 4 după-amiaza, poate un motiv pentru care nu am văzut pe nimeni altcineva intrând atât timp cât am stat acolo. Cei de la muzeu nu păreau însă deloc pesimiști legat de volumul de public, ci mai degrabă dezamăgiți de lipsa de interes arătată de agențiile de turism. Și fiindcă tot veni vorba, să spun că m-am simțit deosebit de bine tratat acolo de către personal, mai ales că nu mai erau alți vizitători cu care să împart atenția acestora. Să mai adaug că am stat până la ora închiderii (18) la o discuție reconfortantă cu cei de acolo, oameni abia cunoscuți, dar deosebit de deschiși? A fost o plăcere să întâlnesc oameni pasionați de comorile culturii transilvănene, să descopăr cunoștințe comune și multe subiecte de dezbătut. Recomand cu căldură oricărui brașovean și oricărui turist să calce pragul Muzeului Civilizației Urbane, fie acum, fie anul viitor după deschiderea întregului spațiu, pe care cu siguranță o vom semnala pe blog.
Muzeul Civilizației Urbane este în Piața Sfatului la nr. 15 (colț cu Apollonia Hirscher) și este deschis de marți până duminică între orele 10-18 (vara), respectiv 9-17 (iarna). Programul de iarnă a intrat în vigoare astăzi, 1 octombrie.
Tarifele sunt de 2 lei pentru elevi și studenți, 3 lei pentru pensionari și 5 lei pentru restul lumii.
Când am păşit în Cafetecă am intrat într-un spaţiu inundat de aromele cafelei proaspăt râşnită, în care se auzea, pe fundal şi nicidecum dominând atmosfera, muzică franţuzească a anilor 60 şi jazz. “Cozy” descrie cel mai bine senzaţia pe care ne-a lăsat-o vizita acolo. Detaliile neconvenţionale – post-its cu mesaje de la clienţi, desenele realizate în timpul petrecut acolo, câteva cărţi pe un raft, săculeţii de cafea boabe din care poţi cumpăra şi pentru acasă – totul contribuie la o stare de bine, punându-ţi instantaneu un zâmbet pe faţă.
