RSS
 

Amintiri despre Brașov VII: Magazinul CIBO

13 Apr

Pe când la Brașov exista fabrică de CIocolată și BOmboane și pe când aceasta încă se numea CIBO, exista și un magazin de desfacere a produselor direct la poarta fabricii. Prăvălia era la poarta „din spate” a secției dintre străzile De Mijloc și Lungă (secția principală era pe strada Alexandru Ioan Cuza), mai exact la adresa strada Lungă, numărul 106. Adică oarecum aproape de locul unde stau și unde stăteam și în zorii capitalismului, dar și mai aproape de casa cu vultur.

Îmi amintesc de vizitele pe care le făceam cu vreunul dintre ai mei la magazinul din Lungă, iar produsele care mi-au rămas întipărite în memorie sunt ciocolățelele Fructa (lunguiețe, de vreo 30-40 de grame, cu umplutură (cu aromă) de fructe), bomobanele Silvana (cam rele, dacă mă gândesc acum), dar mai ales declasatele de ciocolată. Astea erau creme de la creme. Practic niște rebuturi rezultate din procesul de fabricație, cu forme neregulate, erau un deliciu, tot timpul proaspete și făcute dintr-o ciocolată să te lingi pe degete. Se dădeau vărsate la cântar, în pungi de plastic de nici un leu.

Sincer să fiu, nici nu îmi amintesc când am fost ultima dată și când am realizat că magazinul s-a închis. Oare a funcționat și în era Kraft? Cert este că acum locul în care se afla magazinul de la poartă este inactiv, la fel ca și secțiile propriu-zise ale fabricii.

Alte amintiri:

I – Troleibuze
II – Gazeta de Transilvania
III – Cu trenul pe stradă
IV – Ziua când au venit americanii
V – Casa cu vultur
VI – La „monument”

 

Vechituri II

06 Apr

Prin preajma Crăciunului publicam o scurtă selecție de instantanee culese de prin urbe ce ilustrează detalii care evocă vremuri mai recent sau mai demult apuse. Iată explicațiile și argumentația de la acel moment:

În ultimele luni am încercat să fiu mai atent pe stradă la detalii care evocă timpuri trecute, mai mult sau mai puțin îndepărtate. De multe ori am ieșit din casă expres pentru a le căuta. Mă interesau obiecte din peisajul orașului mai puțin vizibile ochiului superficial. Nu intrau în discuție clădiri sau monumente istorice care sunt de așteptat să dăinuie peste decenii, ci mai degrabă ineditul unor lucruri care de mult nu mai au ce căuta la locurile unde se află încă sau care, dimpotrivă, încă își găsesc utilitatea după mult timp surprinzând prin faptul că mai există.Pe multe dintre cele găsite în această perioadă le văd zi de zi, dar doar printr-o scurtă oprire mentală asupra lor reușeam să le pătrund cu adevărat spiritul. Probabil că mulțimile care patrulează zi de zi pe străzile orașului nu au nici acest moment liber, de a conștientiza povestea pe care o spune orașul prin micile sale detalii.

Între timp am mai umblat și mi-am îmbogățit colecția de vechituri din care îmi face plăcere să vă împărtășesc în continuare.

1. Tăbliță indicatoare cu programul unui cabinet medical. Placa din imagine se află lângă intrarea în curtea de pe strada Nicolae Bălcescu, numărul 9. Se pare că pe vremuri aici avea cabinet un anume doctor R. Zeidner, care era prezent pentru consultații între orele 9-12 și 3-5 (presupun că după-amiaza).

2. Agro Central. Este o inscripție care dăinuie de pe vremea „cealaltă” la intrarea în hala alimentară a magazinului Star, vreme în care denumirea de atunci a Universalului, „Brașov”, era scrisă cu același corp de literă ca și „Agro Central” pe fațada acestuia. Actualmente înscrisul „Brașov” nu mai există.

3. Magazin de „PIINE”. Pe strada Lungă, undeva la jumătatea distanței dintre Mielul Alb și strada de Mijloc, pe partea dreaptă cum te îndrepți spre Bartolomeu, rezistă firma acestei brutării din aceeași „cealaltă” vreme.

PIINE

4. Modarom. Nu despre clădirea în sine – care este un reper uzual în geografia Brașovului – este vorba, ci despre firma afișată la exteriorul clădirii de ani buni. Uitați-vă la cele șapte litere întinse pe înălțimea a patru etaje și veți recunoaște un stil care evocă niște timpuri apuse. Pe vremuri, firma era iluminată din spatele literelor. Astăzi, deși Modarom există în continuare ca societate, probabil că activitatea s-a restrâns și interesul pentru iluminarea inscripției nu mai există, cu atât mai mult cu cât clădirea este împărțită acum cu vreo două televiziuni, o bancă și cine mai știe ce.

5. Fabrica de tricotaje. De pe strada Avram Iancu. La fel ca la Modarom, interesantă este inscripția cu numele instituției.

Cam asta ar fi pentru acum. Continuăm să adunăm vechituri pentru alte episoade.

 

Portile Brasovului: restaurari

01 Apr

Este vorba de porţile vechi ale curţilor şi nu de celebrele Poarta Ecaterinei şi Poarta Schei. Fundaţia Pro Patrimonio împreună cu Biserica Evanghelică din Braşov şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu a demarat un program de restaurare a porţilor vechi din oraş.

Fundaţia Pro Patrimonio a fost înfiinţată în 2000 de prinţul Şerban Cantacuzino – care a studiat arhitectura în Marea Britanie – şi de-a lungul timpului  a desfăşurat proiecte de restaurare la Voroneţ, Viscri, Cluj, Parhauti, a propus reabilitarea Str. Mântuleasa, s-a implicat în repararea unor cule şi a vilei Golescu.

Primul astfel de proiect pe care l-am văzut în desfăşurare a fost, din toamnă 2009 parcă, pe strada C-tin Brancoveanu, puţin mai jos de str Nisipului. Procesul de restaurare a durat câteva luni, timp în care a fost înlocuită cu o poză în mărime naturală a porţii originale, în stadiul în care se afla înainte de începerea lucrărilor. Rezultatul e remarcabil şi nu pot să-mi doresc decât să-l văd tot mai des prin zonă.

În lucru se află acum poarta de pe George Bariţiu nr. 7:

Iniţiativa mi se pare excelenţă având în vedere numărul porţilor valoroase din părţile vechi ale oraşului care stau să se dărâme, sau pe care proprietarii găsesc de cuviinţă să le înlocuiască cu porţi de fier forjat cu plexiglas, tablă etc. Casa mea a avut o astfel de poartă boltită (sau nu era boltită? Nu îmi amintesc exact), din lemn, nu atât de veche, dar acum vreo 18 ani familia a hotărât să vină cu o îmbunătăţire distructivă. Aşa că pot să mă laud doar cu trecutul; în prezent mă încadrez în păcate în standard.

Probabil mai sunt şi alte porţi restaurate în cadrul programului prin centrul vechi sau prin Schei dar nu le-am văzut şi nici n-am găsit informaţii despre ele.

 

Slow Food în Piața Sfatului

31 Mar

După ce în 2009 mă cam învățasem să merg lună de lună pe la târgul de Slow Food care se desfășura în curtea Bibliotecii Județene, în acest început de an mi-a cam lipsit. Parcă mi-e dor de o halcă de mușchiueț afumat, un vin de Crama Țelna sau mai știu eu ce brânzet cremos. Așa că am primit cu mare bucurie vestea că în perioada 1-2 aprilie va avea loc prima ediție din 2010 a târgului „Roadele Pământului”. De data aceasta, organizatorii au renunțat la cochetul amplasament din Livada Poștei și pregătesc toate cele trebuincioase pentru două zile de târguieli în Piața Sfatului. Ideea era să reconstituie atmosfera vechilor târguri lunare sau anuale din buricul cetății. Din ce am văzut, tarabele pregătite nu sunt răspândite în toate colțurile Pieții, așa cum aș fi găsit eu interesant să fie, dar ocupă totuși o arie importantă la nord-est de Casa Sfatului. Probabil că am să dau și eu o tură ori mâine, ori poimâine să îmi aleg una-alta de pe tarabe. A, și să nu uit: în cele două zile, târgul va fi deschis între orele 10 și 16. E bine pentru cine s-a gândit să își ia liber un pic mai repede înainte de Paște.

Fie că aveți sau nu timp să treceți, ideea este aceeași: măcar din când în când să renunțăm la ritmul haotic care aduce după sine nevoia de fast food și să ne așezăm liniștiți la masă pentru o mâncare înceată și sănătoasă.

 

Au pornit fântânile

30 Mar

După luni bune de iarnă, în cel mai recent sfârșit de săptămână au fost repornite fântânile și țâșnitorile din oraș. Dacă în miez de august probabil că aș fi trecut prin Piața Sfatului fără să bag în seamă nepretențioasele jocuri de apă ca urmare a obișnuinței, astăzi am zăbovit vreme de vreo jumătate de oră așezat pe dalele din jurul fântânii. Și chiar mi-am zis că nu mai făcusem asta tare de demult. M-am bucurat de stropii răcoroși aduși periodic de vânt dinspre fântână, am privit brașovenii ieșiți la promenadă în număr mare pentru o marți după-amiază și am ascultat cele cinci bătăi de la five o’clock ale clopotului Casei Sfatului. Puțin mai încolo funcționa și fântâna mică, cea cu apă potabilă numai bună pentru căldura care ne așteaptă peste câteva luni, iar lângă Casa Armatei fântâna Rudolf foșnea și ea de zor. În câteva săptămâni vor reintra în cotidianul neobservat, dar până atunci sigur voi mai cădea de câteva ori, naiv, în contemplarea picăturilor.

 
1 Comment

Posted in Pe afara

 
Page 3 of 121234510...Last »