Amintiri despre Brașov V: Casa cu vultur

Pentru amintirea de azi coborâm cÄ?tre Brașovechi pe strada LungÄ? pânÄ? la intersecția cu fosta stradÄ? a Operetei. Pe aici trece unul din drumurile posibile cÄ?tre sau dinspre casÄ?. CelÄ?lalt, mai frecventat de cÄ?tre mine, este prin È?irul Livezii. Demult, pe vremea când nu apucasem sÄ? trec de multe ori pe acolo pentru simplul motiv cÄ? existam de prea puțini ani pe PÄ?mânt (vreo trei-patru), cineva din familie s-a gândit sÄ? îmi indice, cu grija cu care arÄ?ți unui copil ceva ce i-ar putea stârni interesul la acea vârstÄ?, un vultur sculptat la colțul casei dintre cele douÄ? strÄ?zi. È?i de atunci am rÄ?mas fixat. De fiecare datÄ? când sunt în preajmÄ? privesc spre vultur. El stÄ? nemișcat, sub turnuleț. Tencuiala s-a mai scurs, strada Operetei a devenit a Bisericii Române, dar vulturul așteaptÄ? de decenii cu aripile deschise un zbor ce nu a început încÄ?, cu capul întors de la lunga stradÄ?, ignorând firele electrice care stau sÄ?-i lege picioarele.

Cine știe ce mecanisme ale memoriei au fÄ?cut sÄ? îmi rÄ?mânÄ? întipÄ?rit acea particulÄ? de timp de acum aproape 20 de ani. Poate cÄ? a fost evenimentul care a declanșat interesul meu pentru detalii evidente sau ascunse ale clÄ?dirilor pe lângÄ? care trec. Cert e cÄ? vulturul casei de pe colț va rÄ?mâne primul amÄ?nunt de arhitecturÄ? pe care l-am conștientizat vreodatÄ?.

PS: AstÄ?zi am observat numeroasele simboluri ale strugurelui de la baza ferestrelor.

Alte amintiri:

I – Troleibuze
II – Gazeta de Transilvania
III – Cu trenul pe stradÄ?
IV РZiua c̢nd au venit americanii

Ce s-a mai schimbat în ultima sutÄ? de ani

Brașovenilor le este, cu siguranțÄ?, familiarÄ? clÄ?direa din imaginea de mai jos. Din 1970 gÄ?zduiește Muzeul de ArtÄ? al județului Brașov. Destinația inițialÄ? a construcției fusese de sediu al Asociației Meseriașilor Sași (Gewerbeverein). DupÄ? pÄ?rerea mea este o piesÄ? de arhitecturÄ? potrivitÄ? pentru zona în care a fost ridicatÄ?, în plin centrul Brașovului (actual), fix pe latura nord-esticÄ? a cetÄ?ții. DateazÄ? din perioada antebelicÄ? (1902), pe când construcțiile se ridicau totuși cu gust și în acord cu stilul dominant al spațiului în care erau clÄ?dite.

Muzeul de ArtÄ? Brașov

În acea perioadÄ? în care estetica orașului era un principiu de cinste, micul palat se învecina, pe partea dreaptÄ? cum privim noi în fotografie, cu o altÄ? vilÄ? superbÄ? – vila Schuller – care avea o micÄ? grÄ?dinÄ?  la intrare, fațada fiind puțin mai retrasÄ? de la frontul stradal. În stânga, dincolo de o grÄ?dinÄ? de varÄ? cu care se învecina direct, se afla impozanta vilÄ? a inginerului Kertsch. VÄ?zut în imagini de epocÄ? – cum sunt cele din partea de jos a site-ului Muzeului de ArtÄ? – ansamblul pare o încântare.

Timpurile s-au schimbat, de atunci au trecut douÄ? rÄ?zboaie și un regim dictatorial. IatÄ? la ce am ajuns azi:

Bietul palat este sufocat de doi mastodonți paralelipipdici cenușii, moștenire din Epoca de Aur. Vila Kertsch a fost distrusÄ? în rÄ?zboi, iar pe locul ei a crescut un alt cenușiu cu pretenții estetice, pe numele sÄ?u Modarom (nu se vede în imagine), și un hotel comunistoid dupÄ? un proiect standard al vremurilor. De partea cealaltÄ?, un fel de palat al telefoanelor pe locul cochetei vile Schuller. În prezent acesta este mai mult în pÄ?rÄ?sire, de când cu desființarea centralei analogice pe care o gÄ?zduia, are o curte jalnicÄ? în spate pe care cu mare efort ți-o imaginezi ca fiind locul frumos de odinioarÄ?. Nu-l dÄ?râmÄ?m?

Doar grÄ?dina de varÄ? a mai rÄ?mas sub o anumitÄ? formÄ?, însÄ? din terasa de la stradÄ? de pe vremuri s-a transformat într-o bombÄ? (boemÄ?, ar zice unii), adÄ?post pentru beții mizere, undeva în spatele Muzeului. Pentru curioși, intrarea se face prin spațiul îngust dintre Muzeu și hotel.

NoMan’sLand-uri urbane şi cum putem scÄ?pa de ele

Sunt locurile mici cele care fac un oraş mare sÄ? fie un spaÅ£iu prietenos. O piaÅ£etÄ?, o stradÄ?, un colÅ£ de intersecÅ£ie sunt lucruri pe care, din mers, le ai în câmpul vizual vreme de 10, 30 de secunde sau un minut. De ce însÄ? nu ar putea deveni puncte în care sÄ? pierzi zeci de minute pentru cÄ? pur şi simplu îţi plac, pentru cÄ? spun ceva despre oraşul tÄ?u sau pentru cÄ? te identifici cu ele? Nu ai nevoie de o PiaÅ£Ä? a Sfatului pentru a crea un micro-climat urban prietenos. Oraşul este înÅ£esat de locuri cu potenÅ£ial arhitectonic ridicat, dar care stau într-o stare de aşteptare nedefinitÄ?, abandonate, ignorate şi dezordonate. Cam asta este ideea care a stat la baza expoziÅ£iei „IntervenÅ£ie în SpaÅ£iul Public braşovean. NoMan’sLand-uri urbane”. Sau cel puÅ£in asta am citit eu printre rânduri. Termenul de NoMan’sLand urban mi s-a pÄ?rut interesant, extrem de sugestiv şi de bine ales pentru spaÅ£iile pe care le desemneazÄ?.

ExpoziÅ£ia cuprinde 20 de propuneri de amenajare a diferitelor astfel de spaÅ£ii urbane venite din partea unor arhitecÅ£i sau studenÅ£i la ArhitecturÄ?. Proiectele, mai mult sau mai puÅ£in complexe, mai mult sau mai puÅ£in realizabile, urmÄ?resc sÄ? ofere soluÅ£ii pentru punerea în valoare a unor arii precum piaÅ£eta de la intersecÅ£ia strÄ?zilor George BariÅ£iu şi Paul Richter, piaÅ£eta transformatorului de pe strada Castelului, strada Johann Gott, strada BÄ?ilor, etc. Eu unul aş împÄ?rÅ£i propunerile astfel:

-proiecte de complexitate redusÄ?; îmbunÄ?tÄ?Å£iri şi echilibrÄ?ri arhitecturale ale unor mici spaÅ£ii care presupun efort şi resurse minime, dar care au şansa de a produce efecte spectaculoase. Fie cÄ? este vorba de igienizarea, iluminarea şi acoperirea legÄ?turii îngustÄ? dintre strada Nicolae BÄ?lcescu şi strada Castelului, fie de plasarea câtorva bÄ?nci şi plantarea unor arbori pe strada Johann Gott, ideile mici şi orientate cÄ?tra practic sunt de multe ori cele mai apropiate de realizarea efectivÄ?. DacÄ? se vrea.

-proiecte de complexitate ridicatÄ?, fezabile; mÄ? gândesc aici la propunerea de amenajare a unui pietonal de-a lungul zidului de sus al cetÄ?Å£ii, pe partea interioarÄ?. Ar fi o alternativÄ? la plimbarea pe sub Tâmpa şi ar pune în valoare un culoar inaccesibil în prezent, un adevÄ?rat NoMan’sLand. Alte exemple: diferite soluÅ£ii pentru strada BÄ?ilor sau pentru piaÅ£eta transformatorului.

-proiecte de complexitate ridicatÄ?, futuriste; de fapt e unul singur, care, deşi spectaculos, va rÄ?mâne probabil la stadiul de idee o bucatÄ? bunÄ? de vreme. Este vorba de amenajarea unei esplanade de mari dimensiuni în perimetrul delimitat de PrimÄ?rie, PoştÄ?, PrefecturÄ?, corpul N al UniversitÄ?Å£ii, clÄ?idrea Modarom şi parc. Nimic senzaÅ£ional pânÄ? la mentionarea faptului cÄ? aceastÄ? suprafaÅ£Ä? ar trebui sÄ? fie la o cotÄ? inferioarÄ? nivelului actual al strÄ?zii, iar bulevardul Eroilor sÄ? rÄ?mânÄ? suspendat pe piloni şi sÄ? primeascÄ? un carosabil transparent. Restul vÄ? las sÄ?-l vedeÅ£i singuri. Dar şi dacÄ? ar deveni realitate?… Cu menÅ£iunea cÄ? aici nu vorbim despre un NoMan’sLand.

Trebuie sÄ? recunosc cÄ? nu toate propunerile mi-au mers la sufletul meu de braşovean; probabil e şi normal sÄ? fie aşa. Am observat cÄ? cel mai mare entuziasm mi l-au provocat chiar soluÅ£iile simple, poate şi pentru cÄ? le vÄ?d cel mai aproape de a trece de planşa arhitectului şi de a deveni realitÄ?Å£i din peisajul braşovean. Pe deasupra, am constatat cu oarecare amÄ?rÄ?ciune cÄ? un laitmotiv regÄ?sit în majoritatea pieselor expuse îl reprezintÄ? problema traficului rutier. Pe unde îi trimitem sÄ? meargÄ? cu maşina, unde îi parcÄ?m, etc. Este pÄ?cat, pentru cÄ? zona vechiului Braşov a devenit mai mult a maşinilor decât a pietonilor, ceea ce nu e normal şi nici bine. Inima oraşului trebuie sÄ? rÄ?mânÄ? a oamenilor şi ar trebui sÄ? mai încetÄ?m a face compromisuri în faÅ£a celor patru roÅ£i.

ExpoziÅ£ia „IntervenÅ£ie în SpaÅ£iul Public braşovean. NoMan’sLand-uri urbane” este la Poarta Ecaterina (bonus: am vÄ?zut poarta pe dinÄ?untru) pânÄ? pe 5 noiembrie 2009 şi este organizatÄ? de Ordinul ArhitecÅ£ilor din România, filiala Braşov-Covasna-Harghita.

Programul de vizitare:
luni-joi 16:00-18:00;
vineri-duminicÄ? 11:00-17:00

Intrarea este liberÄ?.
Mai multe detalii la faţa locului şi pe spatiulpublicbrasov.ro.