RSS

Tag Archives: expozitie

NoMan’sLand-uri urbane şi cum putem scăpa de ele

Sunt locurile mici cele care fac un oraş mare să fie un spaţiu prietenos. O piaţetă, o stradă, un colţ de intersecţie sunt lucruri pe care, din mers, le ai în câmpul vizual vreme de 10, 30 de secunde sau un minut. De ce însă nu ar putea deveni puncte în care să pierzi zeci de minute pentru că pur şi simplu îţi plac, pentru că spun ceva despre oraşul tău sau pentru că te identifici cu ele? Nu ai nevoie de o Piaţă a Sfatului pentru a crea un micro-climat urban prietenos. Oraşul este înţesat de locuri cu potenţial arhitectonic ridicat, dar care stau într-o stare de aşteptare nedefinită, abandonate, ignorate şi dezordonate. Cam asta este ideea care a stat la baza expoziţiei „Intervenţie în Spaţiul Public braşovean. NoMan’sLand-uri urbane”. Sau cel puţin asta am citit eu printre rânduri. Termenul de NoMan’sLand urban mi s-a părut interesant, extrem de sugestiv şi de bine ales pentru spaţiile pe care le desemnează.

Expoziţia cuprinde 20 de propuneri de amenajare a diferitelor astfel de spaţii urbane venite din partea unor arhitecţi sau studenţi la Arhitectură. Proiectele, mai mult sau mai puţin complexe, mai mult sau mai puţin realizabile, urmăresc să ofere soluţii pentru punerea în valoare a unor arii precum piaţeta de la intersecţia străzilor George Bariţiu şi Paul Richter, piaţeta transformatorului de pe strada Castelului, strada Johann Gott, strada Băilor, etc. Eu unul aş împărţi propunerile astfel:

-proiecte de complexitate redusă; îmbunătăţiri şi echilibrări arhitecturale ale unor mici spaţii care presupun efort şi resurse minime, dar care au şansa de a produce efecte spectaculoase. Fie că este vorba de igienizarea, iluminarea şi acoperirea legăturii îngustă dintre strada Nicolae Bălcescu şi strada Castelului, fie de plasarea câtorva bănci şi plantarea unor arbori pe strada Johann Gott, ideile mici şi orientate cătra practic sunt de multe ori cele mai apropiate de realizarea efectivă. Dacă se vrea.

-proiecte de complexitate ridicată, fezabile; mă gândesc aici la propunerea de amenajare a unui pietonal de-a lungul zidului de sus al cetăţii, pe partea interioară. Ar fi o alternativă la plimbarea pe sub Tâmpa şi ar pune în valoare un culoar inaccesibil în prezent, un adevărat NoMan’sLand. Alte exemple: diferite soluţii pentru strada Băilor sau pentru piaţeta transformatorului.

-proiecte de complexitate ridicată, futuriste; de fapt e unul singur, care, deşi spectaculos, va rămâne probabil la stadiul de idee o bucată bună de vreme. Este vorba de amenajarea unei esplanade de mari dimensiuni în perimetrul delimitat de Primărie, Poştă, Prefectură, corpul N al Universităţii, clăidrea Modarom şi parc. Nimic senzaţional până la mentionarea faptului că această suprafaţă ar trebui să fie la o cotă inferioară nivelului actual al străzii, iar bulevardul Eroilor să rămână suspendat pe piloni şi să primească un carosabil transparent. Restul vă las să-l vedeţi singuri. Dar şi dacă ar deveni realitate?… Cu menţiunea că aici nu vorbim despre un NoMan’sLand.

Trebuie să recunosc că nu toate propunerile mi-au mers la sufletul meu de braşovean; probabil e şi normal să fie aşa. Am observat că cel mai mare entuziasm mi l-au provocat chiar soluţiile simple, poate şi pentru că le văd cel mai aproape de a trece de planşa arhitectului şi de a deveni realităţi din peisajul braşovean. Pe deasupra, am constatat cu oarecare amărăciune că un laitmotiv regăsit în majoritatea pieselor expuse îl reprezintă problema traficului rutier. Pe unde îi trimitem să meargă cu maşina, unde îi parcăm, etc. Este păcat, pentru că zona vechiului Braşov a devenit mai mult a maşinilor decât a pietonilor, ceea ce nu e normal şi nici bine. Inima oraşului trebuie să rămână a oamenilor şi ar trebui să mai încetăm a face compromisuri în faţa celor patru roţi.

Expoziţia „Intervenţie în Spaţiul Public braşovean. NoMan’sLand-uri urbane” este la Poarta Ecaterina (bonus: am văzut poarta pe dinăuntru) până pe 5 noiembrie 2009 şi este organizată de Ordinul Arhitecţilor din România, filiala Braşov-Covasna-Harghita.

Programul de vizitare:
luni-joi 16:00-18:00;
vineri-duminică 11:00-17:00

Intrarea este liberă.
Mai multe detalii la faţa locului şi pe spatiulpublicbrasov.ro.

 
Leave a comment

Posted by on 28 October 2009 in Se-ntâmplă în oraş

 

Tags: , , , ,

Expo Brassaï la Muzeul de Artă

Eveniment

Muzeul de Artă onorează memoria fotografului Gyula Halász prin expoziţia aniversară a 110 ani de la naşterea lui. Am auzit abia de curând de fotograf, cunoscut la nivel internaţional mai degrabă sub numele de Brassaï. Născut în Braşov, Halász s-a mutat însă la scurt timp în Paris, unde a surprins aspecte cunoscute ori ascunse ale vieţii oraşului, publicate sub pseudonimul care aminteşte de orasul natal.

Expoziţia

Se întinde în cele două săli de la parterul muzeului, cuprinzând pe lângă fotografiile sale o serie imagini biografice ale fotografului, din copilăria şi tinereţea lui, alături de cărţi poştale despre care descrierea menţionează “nedatate”, însă cu puţină insistenţă îşi trădează vârsta exactă. În colecţia prezentată, aparţinând Bibliotecii Judeţene Braşov, apar câteva fotografii cu Pablo Picasso, unele împreună cu fotograful. Pictorul nu este singura personalitate artistică majoră cu care Brassaï a avut tangenţe de-a lungul carierei: Henry Miller era unul din admiratorii fotografiei braşoveanului, în special datorită relevării faţetelor Parisului.

Imaginile surprinse în Paris în perioadele interbelică şi postbelică încapsulează atât locuri cunoscute cât şi senzaţii, stări, trăiri ale parizienilor de pe vremuri. În selecţia expusă veţi vedea imagini cu arhicunoscutul turn Eiffel, dar şi colţuri de stradă la care se sarută îndrăgostiţii la lumina unui lampadar, încrengăturile căilor ferate de la gara centrală, peisaje industriale ori urbane nocturne.

Frânturi din imagini

Mi-au placut în mod deosebit fotografiile nocturne care foloseau jocurile de lumini cu apa. Un trotuar proaspăt plouat înviorează superb o simplă stradă prin răsfrângerea luminilor şi reflexiilor, mai slabe, ale clădirilor şi trecătorilor. De parcă peisajul s-ar dedubla sau s-ar vedea pe sine în oglindă.

Sunt destul de multe fotografii realizate noaptea, cele mai captivante fiind cele care înfăţişează oameni ori alte entităţi în mişcare devenite tulburări translucide luminoase datorită timpilor lungi de expunere. Am reţinut una în mod particular; o veţi găsi în colţul din dreapta al sălii mari, în spatele pianului: fotografie asupra unei intersecţii luată de la etajul unei case, imediat ce s-a aşezat un strat subţire de zăpadă. La o privire mai atentă se observă urmele trecerii “fantomelor” pe trotuar, pe lângă două-trei grupuleţe nemişcate, iar pe drum apar liniile întunecate lăsate de maşini prin stratul de nea dar şi fire subţiri, luminoase, sinuoase, de intensităţi şi dimensiuni variate, ale farurilor plutind prin aer.

O altă fotografie spectaculoasă pentru privitor(ii mai degrabă neavizaţi, cum am fost noi) e cea a unei dansatoare aflată în plină piruetă, cu fusta generoasă evident în rotaţie însă cu figura surprinsă perfect. Cred că pe asta o gasiţi undeva în stânga pianului.

Amintindu-mi imaginile văzute, parcă mă tentează să mai fac o vizită expoziţiei, să mai privesc o dată pe îndelete. Pe de altă parte, având în vedere că respectiva colecţie aparţine Bibliotecii, nu pot să nu mă întreb ce se întâmplă cu ea atunci când nu e expusă. Oare se poate consulta, sau e scoasă din firidele prăfuite numai la zile mari?

Vizitare

Expoziţia fotografiilor lui Brassaï rămâne la Muzeul de Artă din Braşov până la 15 noiembrie şi o puteţi vedea în zilele de marţi până duminică între 10.00-18.00 pentru sume modice: 1 leu pentru elevi, studenţi şi preşcolari, 2 lei pentru pensionari şi 3.5 lei pentru cei ce nu se încadrează în aceste categorii favorizate :)

Muzeul de Artă găzduieşte la etaj expoziţia permanentă a numeroase lucrări de Nicolae Grigorescu, alături de o serie de tablouri realizate de Ştefan Luchian, Th. Pallady precum şi o sală mică dedicată artei moderne.

Resurse

Site-ul Muzeului de Artă - neaşteptat de cuprinzător şi bine realizat – şi pagina dedicată expoziţiei Brassaï

Album online la Masters of Fine Art Photography

Articol în Encyclopaedia Britannica

Articole Wikipedia: în română şi engleză

 
Leave a comment

Posted by on 9 October 2009 in Şi cultura?

 

Tags: , , , ,

Trenulețeeeee!

Când eram mic credeam că sunt jucării. Mai târziu am aflat că nu sunt simple miniaturi cu un design oarecare, ci  reproduceri fidele la scară după modele de vehicule feroviare aflate la un moment dat în producție. Și mai recent am realizat că detaliile machetei pot ajunge la un nivel care cere o minuțiozitate și o răbdare greu de imaginat.

trenulete (13)Acestea fiind spuse, nu pot să mă hotărăsc dacă expoziția „Colecții și colecționari” care a avut loc în weekend-ul 12-13 septembrie la Centrul Cultural Reduta a fost o expoziție de jucării, de bijuterii inginerești sau de obiecte de colecție. La fața locului puteai vedea reprezentanți miniaturizați ai cam tuturor tipurilor de vagoane de persoane și locomotive care circulă pe căile ferate de la noi (în special) și de pretutindeni în scheme de culori de ieri și de azi. Printre ele, clasica locomotivă gri produsă la Electroputere după licență elvețiană, vagoane de inter-city, Siemens-ul Desiro (cunoscut popular drept „Săgeata Albastră”). Dintre cele străine, ar fi demne de menționat câteva garnituri în schema originală de culori DB și OBB, un tramvai Tatra și o Skoda Fabia WRC dintr-o dioramă cu temă colaterală, „Raliul”.

Două lucruri am avut de învățat cu siguranță. Primul, că un vagon jegos de accelerat poate deveni o operă de artă atunci când iese din mâna unui constructor de machete. Al doilea, că pentru realizarea unei diorame spectaculoase, mini-vehiculele sunt doar o mică parte din totalitatea de componenete utilizate. În afară de acestea, e nevoie de o cantitate mare de elemente de decor, începând de la gări, bariere, poduri și până la stâne, berbeci care se împung sau berării nemțești cu mese lungi de lemn.

Amploarea unui exponat precum cele care au fost la Reduta te face să înțelegi că aceste jucării pentru oameni mari și mici necesită investiții de timp, spațiu, răbdare și bani. Altfel, vei avea poate doar o locomotivă cu două vagoane într-o vitrină. Poate odată voi avea și eu deschidere pentru așa ceva. Poate atunci când voi fi suficient de mare ca să mă joc.

Linkuri:
Forumul pasionaților de trenuri și trenulețe din România
Centrul Cultural Reduta

 
2 Comments

Posted by on 16 September 2009 in Se-ntâmplă în oraş

 

Tags: , , , ,

 
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.